detalii tehnice

[George Burneci]

@Costine parca vorbiram mai sus ca nu este o treaba care se face chiar in fata blocului! Inseamna ca te contrazici cu ce ai postat mai sus . Schemele tale din respect nu ti le agreez. iar despre asta ar fi bine sa dicutam pe P.M.

[parpaneata]

Daca rulota nu e prevazuta cu baterie propie,dorinta noastra de a pune baterie pe ea inseamna improvizatie!!! Baterie pe rulota din fabrica nu inseamna numai fire trase si relee!!! Inseamna redresor,relee si alte treburi testate si masurate astfel incat sa nu aduca prejudicii nici bateriei si alternatorului masinii tractoare dar nici bateriei si instalatiei rulotei. Nu cred ca e asa simplu de facut treaba asta.

[Luidort Peti]

ba da.

[parpaneata]

Hai sa raspund ca tine!


Da?

[Emilian Barbu]

Am crezut ca anumite rulote au din constructie acumulator, pentru ca eu am cumparat-o cu acumulator pe ea, si ce e mai important e ca acesta era montat într-o cutie de plastic prevazuta cu capac transparent din plexiglas, etansat cu garnitura, cred eu, pentru a nu degaja în rulota în timpul încarcarii hidrogen care stim cu totii ca în amestec cu aerul devine exploziv si detoneaza chiar mai repede decât gazul de butelie. Referitor la modificarea privind încarcarea în timpul mersului, într-adevar consider ca se poate face si în fata blocului cu putine cunostinte de electricitate (nu chiar putine), dar chiar modificari mai mari si mai utile cum ar fi trecerea automata a încarcarii de la redresor la cuplarea rulotei la 220V si chiar trecerea alimentarii consumatorilor de 12V din rulota de la acelasi redresor cu decuplarea în acelasi timp a consumatorilor de la baterie. Si asta cu un releu care este prevazut si cu Contacte Normal Închise si cu Contacte Normal Deschise, astfel ca la anclansarea aceluiasi releu su cupleze bateria la redresor si sa decupleze alimentarea consumatorilor de la baterie, si în acelasi timp sa decupleze încarcarea de la alternator si sa cupleze alimentarea consumatorilor de la redresor, si invers la declansarea releului. Recomandat un contactor TCA 10 alimentat la 220V pentru a scapa de grija opririi consumatorilor înainte de cuplarea la retea, acesta suportând un curent de 10 A. Pentru amanunte va stau la dispozitie eventual pe messenger sau la tel (ideal ar fi fata în fata) si desi de profewsie sunt jurist, m-a pasionat f mult atât electica, electronica si chiar mecanica. Apropo citeam pe undeva de riscul supraîncarcarii bateriei în cazul camparii îndelungate în camping prevazut cu retea de 220 V. Exista un montaj electronic relativ simplu care pe masura încarcarii bateriei reduce curentul de încarcare, pâna la un curent de mentinere (de veghe). Si functioneaza caci a fost lucrarea mea de diploma în liceu prin 87, pe care am realizat-o atât teoretic cât si practic, însa din pacate nu cred ca o mai am.

[Sandu Toma]

Felicitari pentru cunostintele de electrotehnica, cu atat mai mult cu cat inteleg ca aveti o profesie fara legatura cu tehnica.
Intr-adevar un asemenea montaj ar simplifica manevrele de trecere de pe baterie pe 220V si de pe alternator pe redresor.

[Emilian Barbu]

Asa este, profesia actuala nu are nici un fel de legatura cu tehnica, dar în liceu am urmat profilul electrotehnic, aparate de masura si automatizari si mai mult, m-am clasat pe locul IV pe tara la concursul de meserii prin 85. Se învata carte atunci.

[Sandu Toma]

Si eu am terminat cursurile Liceului Industrial de Metrologie(5ani zi), urmand mai apoi Automatizari si Asigurarea calitatii.

[Emilian Barbu]

Mi-ar face placere sa va cunosc, domnu' Sandu, si nu nu numai pe dv. ci foarte multi dintre cei care cam domina forulmul si de la care multi avem ce învata. PS. rulota mi-am cumparat-o abia dupa ce am intrat pe forum si am vazut câti pasionati sunt si ce mult suflet pun, dar si dorinta majoritatii de a-si repare singuri anumite defectiuni si mai ales sprijinul pe care-l au pentru aceasta

[George Burneci]

TImpul si curentul de incarcare sunt invers proportionale . Creste timpul, scade curentul de incarcare.
Felicitari pentru cunostiinte

[Emilian Barbu]

În mare, da, dar e ceva foarte simplu, nu mai stiu exact schema electrica, dar îmi amintesc bine principiul. Stim ca un acumulator cu plumb (apropo, schema e valabila exclusiv ptr acumulatori cu plumb) se încarca la o tensiune de minim 13,8V, max 14,4V si la un curent egal cu o zecime din capacitatea în Amperi/Ora a acumulatorului. La fel stim ca densitatea electrolitului acumulatorului îcarcat este de 1,28, obligatoriu iarna, chiar daca vara e permis si 1,24 sau chiar mai putin, dar asta indica un acumulator slab încarcat, deci nu va rezista atît de mult ca unul încarcat la densitatea de 1,28. Ei de la acest principiu de baza este conceputa schema, cunoscînd ca daca atunci când este descarcat absoarbe un curent mai mare de încarcare si implicit rezulta o cadere de tensiune la borne în jur de 12V, sau chiar mai putin, în conditiile în care capacitatea redresorului (determinata de puterea transformatorului) e limitata spre deosebire de încarcarea de la alternator la care din releul de încarcare se pastreaza o tensiune de încarcare constanta. Pe masura ce acumulatorul se încarca scade curentul de încarcare si implicit creste putin dar sesizabil tensiunea la borne în timpul încarcarii. Curentul de încarcare fiind controlat de un tranzistor de putere tip ASZ (varianta cu siliciu a 2N-urilor la acea vreme), iar undeva în paralel cu acumulatorul erau înseriate doua becuri de scala de 6V (dar nu altfel de becuri de 6V) baza tranzistorului era alimentata exact dintre becuri, bineînteles printr o rezistenta, si cred ca în paralel si printr-un semireglabil pus între baza si colector sau emitor (nu mai stiu ce polaritate avea trenzistorul PNP sau NPN). Si de aici e simplu: În momentul în care acumulatorul era descarcat, tensiunea la borne, respectiv pe becuri era sub 12V si becurile luminau slab, iar caderea de tensiune dintre becuri pe baza tranzistorului era mai mare si implicit si curentul de încarcare dintre emitor si colector, întrucât curentul prin becuri era mic; pe masura ce acumulatorul se încarca, crestea tensiunea pe becuri, implicit si curentul, si automat caderea de tensiune pe baza tranzistorului scadea si automat se reducea si curentul de încarcare. Astfel, becurile aveau dublu rol, acela de a comanda încarcarea si acela de control al starii de încarcare. Când becurile erau aprinse acumulatorul era încarcat, iar când luminau slab era în curs de încarcare. Acest sistem era necesar pentru acumulatorii folositi de exemplu pentru iluminat de siguranta sau pentru pornirea generatorului electric la caderea tensiunii de la retea, si practic functionau ori în tampon, ori stateau majoritatea timpului la încarcat, si era neaparat necesar pentru a evita atât sulfatarea prin încarcarea excesiva, dar si descarcarea acumulatorului exact atunci când aveai nevoie de el încarcat. Sper ca nu v-am plictisit cu detaliile strict tehnice, dar cunoscatorii pricep exact ce am vrut sa spun. O explicatie suplimentara referitor la folosirea tranzistorului cu siliciu de regula ci nu cu germaniu desi schema functioneaza la fel, era aceea ca daca tranzistorul cu germaniu 2N3055 atunci când se arde se întrerupe, respectiv se întrerupe si încarcarea, cel cu siliciu (ASZ-ul), cînd se arde se scurtcircuiteaza si practic se anuleaza automatizarea deci acumulatorul ramâne la încarcat la un curent cât de cât limitat.

[George Burneci]

Ma bucur ca facem parte probabil din aceasi generatie care sa putut bucura la vremea acea de mirajul electronici aplicate.Si acum mai am si colectionez din targuri revista Tehnium sau Stiinta si tehnica.Am sa incerc montajul pe care il propui, care din ce am citit ar funtiona ca un regulator de tensiune, iar becurile ar rezolva problema supra incarcari.Stiind faptul ca un acumulator cu plumb lucreaza ciclic cu o sarcina aplicata la borne (consumatori). Pragurile critice ar minim 10,5 si respectiv 15 v . De indata ce gasesc ceva timp ma apuc de treaba. Tranzistorii au polarizat emitorul invers adica: ASZ-15 SAU 18 sint cu germaniu si 2N3055 sint cu siliciu