În prezent, este19 Iul 2019, 21:51

Masuri de prim ajutor

Femina ClubRV, Micul rulotist, Galeria foto si video a membrilor, Pofta Buna!!!, Hobby

Moderator: Moderatori

Raspunde
Avatar utilizator
Calin Jurca
Membru forum
Mesaje: 362
Membru din: 03 Iul 2007, 22:58
Localitate: Bucuresti
Contact:

Masuri de prim ajutor

Mesaj de Calin Jurca » 10 Feb 2008, 22:19

Sa dea D-zeu sa nu fie nevoie !
Totusi trebuie sa fim pregatiti si in acest sens.


Accidente rutiere : primul ajutor.


» O conditie obligatorie este creearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si a aglomeratiei din jurul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor lua masuri pentru apelarea celei mai apropiate unitati medicale sau a 'Salvarii'.

» Degajarea accidentatului. Victima unui accident de circulatie va fi menajat la maxim. Se vor evita gesturile brutale sau mobilizarea lui excesiva. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blandete, procedandu-se la degajare prin eliberarea metodica, treptata, la nevoie cu sacrificarea materialelor care il acopera. Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre, cap, haine) pentru degajarea accidentatului.
In primul rand vor fi degajate capul, fata, toracele, in vederea crearii posibilitatii de a se efectua respiratia artificiala si masajul cardiac la nevoie. Coloana vertebrala si capul se vor lasa, pe cat posibil, in pozitia gasita initial. In timpul mobilizarii victimei se va asigura mentinerea fixa a axului format din cap-ceafa-torace.
Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declasarii socului si a aparitiei unor complicatii.

» Dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete pe o patura. Ea va sta pe spate, cu capul asezat mai jos decat toracele.

» Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta. Primul gest al salvatorului va fi sa controleze respiratia si bataile inimii. Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste functii majore ale organismului uman.
Nu vor fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces, deoarece ei pot fi salvati prin aplicarea rapida a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. Pana la sosirea personalului medical, accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil, ci numai atat cat este nevoie pentru instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si bataile inimii).

» In functie de starea accidentatului, masurile de prim ajutor se vor institui intr-o anumita ordine.
- Respiratia artificiala;
- Masajul cardiac extern;
Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute, de oprirea inimii. De asemenea, stopul cardiac este urmat rapid de oprirea respiratiei. Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime momente, deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina, in 5- 10 minute de la instalare, leziuni grave ale organelor vitale, incompatibile cu viata.
- Oprirea hemoragiilor. Vezi hemoragia si hemostaza;
- Pansamentul ranilor;
- Fractura. Imobilizarea fracturilor;

» Trebuie facut un triaj al cazurilor, in cazul in care trebuie acordat primul ajutor, in acelasi timp, unui numar mai mare de accidentati, in functie de starea fiecaruia, astfel:
- Cazurile de prima urgenta, sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator, hemoragii mari, care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plagi mari la nivelul plamanilor, stare de soc;
- Cazurile de urgenta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin garou, plagi mari abdominale, amputatii de membre si mari distrugeri de oase si musculare, accidentatii care s-au pierdut cunostinta;
- Cazurile din urgenta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare si de bazin, insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne, fracturi deschise, plagi profunde, hemoragii de tot felul;
- Ceilalti accidentati intra in categoria urgentelor obisnuite.

» Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant. In functie de categoria de urgenta se acorda primul ajutor si se asigura transportul victimelor accidentului rutier.

Urmand indicatiile de mai sus veti asigura un prim ajutor in caz de accident rutier mai eficient, pana la sosirea cadrelor medicale de specialitate.



Functiile vitale

Respiratia si circulatia sangelui

De cele mai multe ori, victimele accidentelor rutiere grave isi pierd cunostinta. Deci, in mod categoric, primul gest al celui care acorda primul ajutor va fi controlul functiilor respiratorii si circulatorii, iar datoria majora a oricarei persoane care acorda primul ajutor este mentinerea functiilor vitale ale victimei.» Controlul respiratiei se poate face in doua moduri. Daca privim toracele accidentatului se pot observa miscarile ritmice respiratorii. Curentul de aer care intra sau iese pe nas sau prin gura se poate evidentia cu ajutorul unei coli de hartie sau cu o oglinda pusa in fata gurii sau a nasului victimei. Miscarea hartiei sau aburirea oglinzii arata prezenta respiratiei.» Controlul circulatiei sangelui se face prin ascultarea inimii si prin cautarea pulsului. Ascultarea batailor inimii se va face punand urechea pe toracele accidentatului, in regiunea inimii. Pulsul se va simti la nivelul arterei radiale, adica la nivelul articulatiei pumnului, la nivelul degetului mare. Daca pulsul este slabit, el poate fi simtit mai usor la nivelul arterei carotide, pe partea laterala a gatului.

» Semnele care denota o insuficienta respiratorie sunt:
- Miscarile respiratorii sunt foarte slabe si neregulate sau lipsesc cu desavarsire;
- Buzele si unghiile se invinetesc;

» Semnele care denota insuficienta circulatorie sunt:
- Pulsul se percepe cu foarte mare greutate sau nu poate fi perceput;
- Extremitatile sunt reci si livide;
- Bataile inimii nu se mai pot percepe;
- Hemoragiile din plagi inceteaza;» ATENTIE: La scurt timp dupa oprirea respiratiei si a circulatiei sangelui apar tulburari ale sistemului nervos central. Accidentatul este inconstient si nu mai raspunde la intrebari, nu reactioneaza la durere (ciupitul pielii), nu are reflexul corneean (atingerea coreeei nu determina clipirea) si reflexul pupilar lipseste (pupila nu se mai ingusteaza la cresterea intensitatii luminii).



Respiratia artificiala

Respiratia artificiala urmareste redresarea schimburilor de aer de la nivelul plamanilor.Metoda cea mai eficace este "gura-la-gura". Avantajul acestei metode consta in faptul ca nu necesita echipament special si nici manevre obositoare.Accidentatul sta intins pe spate, cu fata in sus.
Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cu sange, secretii, noroi sau alti corpi straini. In cazul infundarii lor, se recurge la desfundarea lor cu ajutorul degetelor.
Salvatorul se aseaza in genunchi, langa capul victimei.
Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus, astfel incat sa se asifure o extensie a cefei. Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii superioare acoperite de limba, stiut fiind ca, la accidentatii care s-au pierdut cunostiinta, limba cade in fundul gatului.
Dupa aceste manevre de pregatire, salvatorul trage aer in piept si, aplicandu-si gura pe gura deschisa a accidentatului, insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei. In tot acest timp, narile accidentatului trebuiesc astupate cu ajutorul celeilalte maini, pentru a impiedica refularea aerului.
In timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmarindu-se umflarea abdomenului cu aerul insuflat.
Dupa fiecare insuflare, in timp ce salvatorul inspira, se vor lasa libere gura si nasul accidentatului. In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datorita elasticitatii custii toracice.
Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima incepe sa respire autonom.
Daca victima are gura inclestata, se poate recurge la respiratia "gura-la-nas".In cazul unui stop cardio-respirator. este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si masajul cardiac extern. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute concomitent manevrele. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac - o insuflare de aer. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator, acesta va efectua, in ritmul amintit mai sus, ambele manevre.




Masajul cardiac extern

Urmareste reanimarea batailor cardiace in cazul in care inima a incetat sa mai bata. Metoda consta din aplicarea unor presiuni ritmice asupra inimii, prin intermediul custii toracice.
Accidentatul este culcat pe spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decat restul corpului.
Salvatorul isi aseaza palmele surapuse pe locul corespunzator inimii in cusca toracica, adica in stanga extremitatii de jos a sternului (osul pieptului).
Palmele salvatorului vor exercita presiuni ritmice, astfel incat toracele victimei sa fie turtit cu 3 - 4 cm, intr-un ritm de 60 apasari pe minut.
Compresiunile si decompresiunile ritmice indeplinesc functia de pomparea sangelui in vasele sanguine.
In mod obisnuit, in scurta vreme dupa aplicarea masajului, inima isi reia activitatea spontana. Reluarea activitatii se poate observa dupa reaparitia pulsului si colorarea pielii si mucoaselor. Accidentatul isi capata cunostiinta, iar reflexele reapar.In cazul unui stop cardio-respirator. este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si masajul cardiac extern. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute concomitent manevrele. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac - o insuflare de aer. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator, acesta va efectua, in ritmul amintit mai sus, ambele manevre.
La copii, compresiunile pentru masajul cardiac extern se vor face cu doua degete si cu blandete.



Hemoragia si hemostaza

Hemoragia

Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. Se pot deosebi mai multe tipuri de hemoragii:

» Hemoragiile externe - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange. In functie de vasele sectionate deosebim:
- Hemoragii arteriale, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- Hemoragii veninoase, in care sangele, avand o culoare rosu-inchis, curge lin continuu;
- Hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand intensitate redusa.
» Hemoragiile interne - in care sangele care curge ramane in interiorul organismului. O categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, in care sangele ajunge in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea organismului cu exteriorul.
Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala, cresterea numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii, cresterea numarului de respiratii. Pulsul este slab, tensiunea arteriala sub limita normala. Bolnavul este nemultumit, palid, vorbeste sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete extrem de mare.

Hemostaza

Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza. Oprirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce acorda primul ajutor in cazul accidentelor rutiere.
Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial. Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. Se produce in cazul hemoragiilor mici, capilare.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului din care curge sangele. In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si mai sus, intre rana si inima. In hemoragiile venoase, comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea sangelui de la periferie catre inima. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care ele sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata mana, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
Cand se intentioneza comprimarea pentru o perioada mai indelungata a vasului de sange se foloseste garoul.

Garoul

Este un tub sau banda elastica de cauciuc. La nevoie, el poate fi improvizat dintr-o camera de bicicleta, o fasa, o bucata de panza, o curea sau orice altceva care poate fi rasucit si strans pe brat sau pe picior. Garoul este aplicat pana la oprirea hemoragiei.
ATENTIE: Mentinerea aplicata a garoului nu poate depasi o ora. Ori de cate ori se aplica garoul trebuie notata ora si data aplicarii pentru evitarea unor accidente grave din cauza neoxigenarii teritoriilor de sub garou. Daca este necesar, se slabeste usor garoul, pe perioade scurte de timp.



Cate ceva despre pansament

De modul in care am facut primul pansament depinde modul de vindecare al ranii.
Pentru tratarea locala a unei rani se vor intreprinde urmatoarele actiuni:
» Spalarea mainilor si asigurarea pe cat posibil a sterilizarii instrumentelor;
» Oprirea hemoragiei cu ajutorul mijloacelor cunoscute - garou, comprese sterile - in functie de intensitatea si locul hemoragiei.
» Controlul ranii. Ranitul va fi dezbracat sau se va recurge la taierea hainelor in zona ranii pentru a se putea aprecia locul unde se afla rana, intinderea si aspectul ei.
» Curatirea ranii. In rana pot ramane deseori corpuri straine (pamant, nisip, bucatele de stofa, cioburi) ce trebuie inlaturate cu ajutorul unei pense sterile. Cea mai buna curatire a plagii se realizeaza turnand apa oxigenata, solutie 3%. In spuma ce se ridica, se antreneaza majoritatea corpilor straini ce se gasesc in plaga.
» Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei adiacente. O regula esentiala este de a nu lucra dinspre zonele vecine, spre rana, pentru a nu aduce microbii de pe pielea intacta in plaga. Rana se spala cu o solutie de apa oxigenata 3% sau solutie de rivanol 1‰. Spalarea se va face folosind o bucata de tifon prinsa intr-o pensa sterila. Dupa ce se spala rana, se trece la spalarea pielii din jur. Se face apoi o dezinfectie a pielii, prin badijionare cu tinctura de iod sau alcool. Atentie: Niciodata nu se da cu tinctura de iod pe rana!
» Executarea pansamentului.
- Faza 1. Daca avem la indemana praf de sulfamida sau Saprosan, se poate presara pe plaga. In lipsa lui este de preferat sa nu punem nimic pe rana. in nici un caz nu vom pune ulei sau alte grasimi, deoarece acestea pot fi daunatoare.
- Faza 2. Aplicarea peste rana a catorva comprese sterile, in asa fel incat rana sa fie acoperita. Daca nu dispunem de comprese sterile putem folosi bucati de carpa curata.
- Faza 3. Peste compresele sterile punem un strat de vata.
- Faza 4. Bandajarea. Trebuie sa respecte urmatoarele reguli: sa fie facut cu miscari usoare, fara a provoca dureri; sa acopere in intregime si uniform rana si circa 15 cm adiacenti; sa nu aiba excesiv de multe straturi de fasa; sa nu fie prea strans pentru a nu stanjeni circulatia sangelui in zona afectata; sa nu incomodeze ranitul.
Daca plaga este mare, trebuie ca accidentatul sa fie transportat pe targa pana la locul acordarii unui tratament medical de specialitate.



Fractura

Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale.
Frecvent se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand cand osul este bolnav, sau la batrani, la care oasele sunt rarefiate.
Semnele unei fracturi sunt:
- Durerea locala care apare brusc, in momentul accidentului, este situata exact la locul fracturii, se exagereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imobilizarea corecta;
- Deformarea locala, care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poate apare in lungul osului sau laterala;
- Impotenta functionala adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat.
- Echimoza (vanataia) apare la interval de 1- 2 zile dupa accident.Semnele de siguranta ale unei fracturi sunt:
- Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de axele osului respectiv;
- Frecatura osoasa (zgomot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor fracturate);
- Lipsa de transmitere a miscarii la distanta;
ATENTIE: Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a unei fracturi deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor nervi din vecinatate.Imobilizarea unei fracturi se face astfel:
» Clavicula: se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si legati la spate;
» Brat: 1- 2 atele aplicate pe brat si apoi legarea bratului de torace;
» Antebrat: 1 - 2 atele aplicate pe antebratul respectiv si suspendarea antebratului cu ajutorul unei fese legate de gat;
» Picior: de obicei imobilizarea cuprinde in intregime membrul respectiv. Pentru aceasta, in cazul in care avem 2 atele, acestea se aseaza fata in fata, pe partile laterale ale piciorului, in cazul in care avem o atela, o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim, ca a doua atela, celalalt picior, legand strans picioarele victimei accidentului rutier.
Pentru fixarea oricarui tip de atela, trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa produca rani accidentatului. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atela va fi infasurat in fasa sau carpa.
Ca regula generala, orice atela trebuie sa depaseasca deasupra si dedesupt ambele articulatii ale osului fracturat, imobilizandu-le.
» Pentru victima accidentului de circulatie suspecta de o leziune a coloanei vertebrale masurile sunt urmatoarele:
- Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta, capul fiind tinut ceva mai jos decat picioarele, atat in timpul ridicarii cat si al transportului;
- Capul si gatul accidentatului se mentin intr-o pozitie care sa asigure permeabilitatea cailor respiratorii superioare;
- Imobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare (scandura lata, usa, etc.) pe care bolnavul este asezat cu fata in sus, intre perne sau haine, pentru a evita deplasarile laterale.




Transportul

Ridicarea, deplasarea, urcarea in 'Ambulanta' si transportul accidentatilor au o importanta deosebita. Multe complicatii pot apare tocmai din cauza unor greseli comise cu ocazia ridicarii si transportului, mai ales in cazul politraumatizatilor si marilor traumatizati.
In timpul mobilizarii, victima accidentului rutier trebuie manevrata cu atentie si blandete. Geamatul victimei trebuie sa opreasca manevrele si gesturile care le determina. Accidentatii care s-au pierdut cunostiinta nu mai reactioneaza la durere, ceea ce ne obliga la mai multa atentie in vederea evitarii gesturilor traumatizante, care contribuie la agravarea tulburarilor functionale existente. In aceste cazuri, agravarea se poate constata prin modificarea pulsului si ritmului respirator, precum si prin accentuarea palorii.
Este bine ca ridicarea accidentatului si asezarea sa pe targa sa se faca cu concursul mai multor persoane care se vor aseza la capul si la picioarele celui ce trebuie ridicat. Una dintre ele va introduce bratele sub umerii victimei, alta sub bazin si cealalta sub picioare. La o anumita comanda, toti vor ridica accidentatul cu 30-40 cm, atat cat este necesar pentru a introduce targa dedesupt. Tot prin miscari sincronizate, ranitul va fi pus pe targa. Axul corpului, format din cap-gat-torace-bazin, va fi mentinut in bloc unitar, tot timpul in acelasi plan.

Transportul victimei se face la comanda, capul accidentatului fiind tinut pe directia mersului. Purtatorii din spate vor supraveghea fata accidentatului si miscarile repiratorii ale acestuia. Targa se va mentine numai in pozitie orizontala si se va mentine un pas sincronizat pentru evitarea balansului si zdruncinarea ranitului.
Daca victima a pierdut mult sange, va fi asezata cu capul mai jos decat restul corpului. Daca accidentatul prezinta o rana toracica, capul si toracele vor fi asezate mai sus. Accidentatii care s-au pierdut cunostinta vor fi asezati cu capul intors intr-o parte pentru a se evita sufocarea prin varsaturi. La fel si cei care sangereaza pe nas sau pe gura. Sub ceafa accidentatului se va introduce un sul facut eventual din haine.
Daca banuim existenta unei fracturi de coloana, cunoscand pericolul sectionarii maduvii spinarii acidentatului, acesta trebuie ridicat si transportat dupa regulile urmatoare:
- In timpul ridicarii, umerii si bazinul trebuie mentinuti la acelasi nivel;
- Daca este posibil, pentru ridicarea accidentatului sa folosim 4 ajutoare, care, in picioare, se plaseaza deasupra accidentatului, cu cate un picior de o parte si de alta a acestuia. Un ajutor se situeaza in dreptul picioarelor, privind spre cap si baga o mana sub coapse si o mana sub gambe. Al doilea ajutor se situeaza in dreptul bazinului, privind tot spre cap, introducand mainile sub sale, tinandu-le fata in fata, fara a le decala. Cel de-al treilea ajutor sa aseaza in dreptul capului, privind spre picioarele accidentatului si apuca cu mainile fiecare umar. Cel de-al patrulea se aseaza langa cap si il fixeaza cu o mana pe frunte si una la ceafa, pentru a preveni miscarile capului;
- La comanda accidentatul va fi ridicat si asezat pe un plan dur (usa, scandura lata, etc.) intre ghemuri de haine, pentru a evita deplasarile laterale. In acelasi scop, accidentatul va fi fixat deasupra cu fesi late;
- Accidentatul va fi invelit cu o patura;
- La transport se tine cont ca acesta trebuie sa aiba tot timpul o pozitie orizontala. Bancheta din spate a autovehiculelor este total contraindicata.
Amalia & Calin
0722.240.240.

Avatar utilizator
Calin Jurca
Membru forum
Mesaje: 362
Membru din: 03 Iul 2007, 22:58
Localitate: Bucuresti
Contact:

Mesaj de Calin Jurca » 10 Feb 2008, 22:38

Amalia & Calin
0722.240.240.

Avatar utilizator
Lupu Ciprian
Membru CD
Mesaje: 5988
Membru din: 20 Oct 2010, 17:29
Oras: Bucuresti
Data nasterii: 06 Iun 1979
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: Masuri de prim ajutor

Mesaj de Lupu Ciprian » 27 Oct 2015, 18:46

Am scos acest topic de la " naftalina" ... era la arhiva . L-am mutat la " familia rulotistului" ...

Consider ca este f util sa-l cititi chiar daca va doresc sa nu aveti nevoie ...

http://www.smurd.ro
Autorulota Ford Trigano Chausson sau rulota Abbey GTS Vogue
Lupu Ciprian & Irina
Tel. 0722.227.048 e-mail: lupucipriann@yahoo.com

Raspunde